Nițchidorf - Satul Hertei Müller

Comuna Becicherecu Mic e vestită în Banat prin faptul că aici s-a născut în anul 1775 preotul şi învăţătorul Dimitrie Ţichindeal, cărturar, fabulist şi traducător, apreciat de poetul naţional Mihai Eminescu drept „Ţichindeal Gură de Aur” pentru talentul său de versificator. Dimitrie Ţichindeal a fost unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai ideologiei iluministe din Banat, alături de Paul Iorgovici sau Constantin Diaconovici Loga, folosindu-se de condei ca principală „armă” pentru răspândirea principiilor sale, menite să ducă la „deşteptarea naţională şi ridicarea neamului”. În anul 1812 a întemeiat prima școală pedagogică românească și între primele din Europa (prima şcoală normală fusese înfiinţată în 1810 la Strasbourg), creatoare de intelectualitate românească, numită Preparandia din Arad. Pe lângă faptul că școala gimnazială din localitatea Becicherecu Mic îi poartă numele, există în cimitirul comunei o cruce funerară în memoria intelectualului bănățean - sfințită la 8 noiembrie 1938, în prezența a peste 10.000 de oameni, printre care s-au numărat Tiberiu Brediceanu și Filaret Barbu - pe suprafața căreia este dăltuit, pentru posteritate, următorul fragment: „În acest cimitir odihnește nemuritorul fiu al acestei Comune și al Națiunii Române, Dimitrie Țichindeal, înmormântat la 19 ianuarie 1818. Crucea aceasta a fost ridicată prin urmașii plini de mândrie și recunoștință față de marele străbun Țichindeal. În veci pomenirea lui!” Pe lângă înfiinţarea unui muzeu memorialistic, autoritățile locale au ridicat în centrul comunei un monument în cinstea marelui învăţat bănăţean Dimitrie Ţichindeal. Surse text: http://ziarullumina.ro/; https://www.pressalert.ro/; http://turismtimis.ro/

Localitatea Giroc găzduiește în apropierea Sfintelor Paști festivalul „În glas de toacă”. Grupuri de tineri din satele bănățene, dar și monahi și monahii de la mănăstirile din Eparhia Timișoarei, participă la festival, continuând tradițiile de Sfintele Paști și transmițându-le astfel generațiilor viitoare. Cele 33 de toace folosite în cadrul Festivalului de la Giroc semnifică anii pe care Iisus Hristos i-a petrecut pe pământ. Festivalul toacelor de la Giroc este organizat de Arhiepiscopia Timişoarei, în colaborare cu Primăria Giroc.

În satul Sărăzani, comuna Bârna, s-a păstrat cea mai veche primărie sătească din Banat, monumentul fiind datat cu aproximaţie între anii 1824 – 1835. Specialiştii încadrează clădirea în categoria construcţiilor rurale „cu planul inspirat din cel al tipului de locuinţă tricelulară, cu prispă parţială”. De la început, clădirea a avut o funcţionalitate administrativă, ca şi sediu al Primăriei. Construcția a fost ridicată pe un soclu scund, din piatră de carieră, pereții din bârne rotunde de stejar fiind lipiţi cu lut, la interior şi exterior, apoi zugrăviți cu var în alb. Podeaua este din scânduri de brad. Acoperișul inițial din şindrilă a fost înlocuit după primul război mondial cu unul de ţiglă. În anul 1971, clădirea Primăriei din Sărăzani a fost transferată la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, acolo unde se găseşte şi azi. Sursă foto: http://muzeulsatuluibanatean.ro/

Satul Jupânești, situat pe valea Vădanei (afluent al râului Bega), este singurul centru de olărit activ din județul Timiș. Deși în prezent mai lucrează doar doi olari (Velcu Trandafir și Barbos Martin), satul Jupânești a fost renumit între centrele de olari din Banat, prin vasele nesmălțuite pe care le producea. În cadrul ceramicii bănățene, ceramica de Jupânești prezintă trăsături specifice și calități certe: finețea pastei de nuanță roșiatică, bogată în oxizi de fier, distincția decorului geometric înscris numai cu roșu, eleganța formelor. Olarii din Jupânești își duceau produsele la târgurile din Făget, Balinț, Lugoj, Săvârșin, Dobra, Ilia, pe valea Mureșului și în ținutul Hunedoarei. În prezent, meșterii își vând produsele la târgul din Făget sau participă la târgurile din țară. Centrul de la Jupânești este cunoscut în țară prin târgul anual al olarilor, organizat pe un platou special amenajat în marginea satului, într-un decor natural de excepţie. Târgul – vizitat de numeroşi turişti – e însoţit de spectacole folclorice susţinute de Ansamblul Folcloric „Făgeţeana” din Făget şi vestiţii „Dubaşi” din Brăneşti.