Catedrala Mitropolitană Timișoara
Catedrala Mitropolitană Timișoara

Catedrala Mitropolitană Timișoara

5.0 2 recenzii
Catedrală Monument

Bulevardul Regele Ferdinand I, Timișoara, Romania

Despre

Catedrala Mitropolitană, situată în Piața Victoriei, este cel mai mare lăcaș de cult al Timișoarei, fiind declarată monument de artă pentru arhitectura, pictura și sculptura sa.

Necesitatea construirii acestei catedrale a apărut în contextul politic al Marii Uniri de la 1918. Din acel moment, ortodoxia începe să fie încurajată, în anul 1926 reînființându-se vechea parohie din Cetate, iar în anul 1939 înființându-se Episcopia Timişoarei, devenită ulterior Mitropolia Banatului.

Proiectul impresionantei catedrale a fost încredințat arhitectului Ioan Traianescu, iar piatra de temelie a construcției a fost pusă în anul 1936, slujba de sfințire făcându-se de către episcopul Andrei Magieru.

Clopotele și crucile catedralei au fost sfințite în anul 1938, iar inaugurarea lăcașului s-a făcut în anul 1946, în prezența Regelui Mihai I al României și a patriarhului Nicodim Munteanu. Finisajele, picturile interioare și cele exterioare au fost finalizate abia în anul 1956, fiind întârziate de cel de-al doilea război mondial.

Din punct de vedere al stilului arhitectural, se poate observa îmbinarea tradiției religioase romane cu cea bizantină și moldovenească.

Din cauza terenului mlăştinos, edificiul are la bază o placă de beton susţinută de peste 1.000 de piloni de beton armat, înfipţi la 20 metri adâncime. Pereții exteriori sunt decorați cu cărămidă aparentă de culoare roșie și galben-portocalie, clădirea fiind acoperită cu țiglă smălțuită colorată în culorile steagului României, pe fond verde.

Este cea mai înaltă biserică din România (90,5 metri). Suprafața totală construită este de 1.542 metri. Catedrala are 11 turle, din care cea mai înaltă atinge 83,7 metri. Cele 7 clopote au o greutate totală de 8.000 kg. Armonizarea acestora a fost realizată de cunoscutul compozitor Sabin Drăgoi.

Catedrala adăposteşte moaștele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș, considerat protectorul ortodocșilor români din Banat, fost episcop al Timișoarei între anii 1651 și 1655.

Pe latura dinspre altar a subsolului se află necropola mitropoliților Banatului.

La subsol pot fi văzute o bogată colecţie de artă bisericească bănăţeană veche şi o valoroasă colecţie de icoane. Muzeul deţine 3.000 de cărţi bisericeşti rare, peste 800 de icoane şi picturi, peste 130 de obiecte bisericeşti.

Se găsesc aici manuscrise românești timpurii: Noul Testament de la Bălgrad (1648) și Cazania lui Varlaam (1643).

Sursă text: https://timisoara.eventya.eu/

Photo Gallery

Video

Alte sugestii

Castel Monument
Castelul Huniade este o clădire monument istoric, cea mai veche din Timișoara, fiind martora celor mai importante evenimente din viața cetății, de-a lungul a sute de veacuri. Având în vedere frământările politice din Ungaria secolului al XIV-lea, regele Carol Robert de Anjou și-a mutat reședința la Timișoara, construind aici un castel puternic fortificat. Construcția, ridicată pe o insulă, a fost finalizată în anul 1315, înconjurând o curte imensă de formă patrulateră și fiind legată de restul orașului printr-o punte mobilă. Castelul a fost refăcut între anii 1443-1447 de către Ioan de Hunedoara, comite de Timiș. După reconstrucție, clădirea a servit drept reședință tuturor regilor, căpitanilor de oști, precum și nobililor care poposeau în Timișoara. Chiar și în timpul ocupației otomane, beilerbeiul Vilaietului de Timișoara locuia la castel. Clădirea castelului a fost deteriorată în timpul asediului cetății de către armata austriacă, starea acesteia agravându-se în timpul Revoluției din anii 1848-1849. Castelul a fost reconstruit în cadrul unei perioade de 7 ani, fațada fiind modificată substanțial. În prezent, castelul păstrează foarte puțin din arhitectura inițială, dar și-a menținut amplasarea în jurul curții patrulatere, fiind dominat de un turn-donjon de mică înălţime, decorat cu creneluri la extremitatea superioară. Intrarea principală este flancată de doi pilaștri masivi, care au în partea superioară câte o colecție de arme specifice Evului Mediu, relevând aspectul gotic al castelului. Din anul 1947, clădirea Castelului Huniade servește drept sediu al Muzeului Banatului, găzduind secțiile de istorie și de științele naturii. În prezent, Castelul Huniade se află în reparații, Muzeul Național al Banatului fiind găzduit de Bastionul Therezian. Surse text și foto: https://www.facebook.com/MuzeulBanatuluiTimisoaraOficial/; https://timisoara.eventya.eu/
Cetate, Timișoara, Romania
Cetăți, fortificații Monument
Bastionul Maria Theresia este o parte din vechea Cetate a Timișoarei, care a supraviețuit până astăzi, alături de fragmentele de zid din Parcul Botanic și din Calea Alexandru Ioan Cuza. Bastionul a fost construit între anii 1730-1735, inițial fiind denumit Ravelinul Depozitului de Proviant. Denumirea s-a schimbat în Maria Theresia în jurul anilor 1744-1745, aducându-se astfel un omagiu reginei. Bastionul Maria Theresia era destinat alimentelor. Alături de acesta, în Cetate mai funcționau 8 bastioane: Carol, Francisc, Iosef, Hamilton, Castelul, Mercy, Eugeniu, Elisabeth. În anul 1716, după cucerirea Timișoarei de către habsburgi, Cetatea Timișoarei a fost refăcută în întregime în stil Vauban, între anii 1723-1765, suprafața acesteia mărindu-se de 10 ori. Trei centuri în formă de stea înconjurau spațiul interior al cetății, iar accesul se făcea prin 3 porți: Viena, Petrovaradin şi Transilvania. În cadrul proiectului intitulat "Reabilitare şi revitalizare a fortificaţiei Cetăţii Timişoarei, Bastionul Theresia", finanţat prin programul PHARE 2005, Bastionul Maria Theresia a fost reamenajat, fiind redeschis publicului în anul 2010. În prezent, Bastionul Maria Theresia adăposteşte două expoziţii permanente ale Muzeului Banatului: "Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor" şi "Vioara – o pasiune de viaţă". Bastionul este folosit și ca pasaj, tot aici fiind găzduite spaţii comerciale, restaurante, baruri, un club şi o sală de evenimente. Sursă text: https://timisoara.eventya.eu/
Strada Hector, Timișoara, Romania