Palate

Palatul Apelor este una dintre cele mai valoroase clădiri din Timișoara, situată la intrarea în cartierul Iosefin, imediat după Podul Traian. Palatul Apelor sau Casa Societății de hidroameliorări Timiș Bega, așa cum a fost numit inițial edificiul, a fost construit între anii 1900 și 1902 de Karl Hart, după planurile arhitectului Baumhorn Lipót, după ce Bega a devenit navigabilă. Clădirea a fost realizată în stilul arhitectural specific anilor 1900, fiind utilizate elemente neobaroce și ale ordinului ionic. Având inițial un singur etaj, clădirea a fost înălțată ulterior de Artur Tunner, fără a-și pierde armonia arhitecturală. Se remarcă acoperişul supraînălţat al părţii centrale a edificiului şi coloanele duble de pe faţadă, care scot în evidenţă frontoanele. Decorațiunile sunt extrem de bogate, distingându-se reprezentări de peşti şi alte figuri inspirate de mediul acvatic, precum și figuri antropomorfe. Surse text și foto: http://www.radiotimisoara.ro/; http://timisoara.eventya.eu/

Palatul Băncii Naționale este o clădire reprezentativă a Timișoarei, situată în bd. Ion Brătianu nr. 1. Este construită în anii 1903-1904, după planurile arhitectului Josef Hubert, în stilul specific anilor 1900, cu elemente ale barocului târziu combinat cu secession. Capetele de lei cu care este decorată fațada semnifică putere și bogăție. Clădirea este înconjurată de o grădină și are două intrări prin care se ajunge într-un hol elegant, cu coloane, unde se află ghișeele. La etaj suntem de asemenea impresionaţi de sobrietatea și eleganța încăperilor. Palatul Băncii Naționale este o clădire impunătoare care, în perioada 1904-1918, a servit drept sediu Băncii Austro-Ungare, iar ulterior, Băncii de Stat. În prezent aici funcționează Filiala Timișoara a Băncii Naționale a României. Surse text și foto: http://www.timisoreni.ro/; http://timisoara.eventya.eu/

Palatul Baroc este una dintre clădirile reprezentative ale Timișoarei secolului al XVIII-lea. Este situat central, în Piața Unirii nr. 1. Denumit și Palatul Vechii Prefecturi, clădirea Palatului Baroc a îndeplinit de-a lungul timpului mai multe funcții: - în anul 1733 adăpostea Oficiul juridic minier; - în anul 1735 se găsea aici casieria garnizoanei militare; - în anul 1752 îl aflăm sub denumirea de Casa camerală veche; - în 1754 clădirea devine reședința președintelui administrației civile, contele Vilana Perlas, fiind cunoscut atunci sub denumirea de Palatul Președintelui; - până în anul 1849 este sediul Casei comitatului; - în perioada 1849-1860, în Palatul Baroc se stabilește conducerea Banatului Timișan și a Voivodinei Sârbești; - în anul 1861 redevine sediul Comitatului Timiș; - din anul 1919 este sediul Prefecturii Județului Timiș - Torontal; - la mijlocul secolului al XX-lea, în Palatul Baroc se afla sediul Institutului Agronomic; - în anul 1979 este amenajat ca muzeu; - din anul 1984 adăpostește Secția de artă a Muzeului Banatului, care devine Muzeul de Artă la data de 1 ianuarie 2006. Din punct de vedere arhitectural, palatul a fost construit în stil baroc, cu unele elemente rococo. Între anii 1885-1886, se refac mansarda și feroneria, după proiectul arhitectului Jacques Klein. Tot acum se înlătură elementele de decorație barocă, mai ales la nivelul fațadelor. Palatul este de o eleganță deosebită în interior, iar la subsol se află o fântână din secolul al XVIII-lea. Sursă text: http://timisoara.eventya.eu/

Palatul Comunităţii Reformate se află în vecinătatea Pieţei Maria din Timişoara, în strada Timotei Cipariu nr. 1. Clădirea adăposteşte casa parohială şi biserica reformată şi a fost construită în anul 1902, în stil neogotic, după proiectele arhitecţilor budapestani Nagy Károly şi Jánosházi László. Arhitectura construcţiei este una deosebită. Se evidenţiază acoperişurile de formă ascuţită, asemănătoare turnurilor medievale din perioada gotică. Orga din Palatul Comunităţii Reformate a fost construită în atelierul lui Lipót Wegenstein, iar amvonul este creaţia lui Jakab Fischer. În faţa Palatului Comunităţii Reformate, la data de 15 decembrie 1989, a început Revoluţia împotriva dictaturii comuniste din România, prin manifestaţia împotriva deportării pastorului reformat László Tökes. Surse text și foto: http://www.timisoara-info.ro/; http://timisoara.eventya.eu/

Palatul Culturii, situat în Piața Victoriei, este construit între anii 1871-1875, după planurile arhitecților Helmer și Fellner, în stil renascentist. În anul 1880, clădirea trece printr-un incendiu, fiind reconstruită între anii 1880-1882, păstrându-se stilul inițial. În anul 1920, clădirea arde din nou și este reconstruită între anii 1923-1928, interiorul fiind refăcut în stil neoromânesc. Cele 3 arcuri de intrare de la parter sunt înlocuite cu o poartă mai amplă. Între anii 1934-1936, fațada este modificată fundamental, construindu-se un arc uriaș în stil modern. Cele trei arcade în stil eclectic, istoricist de la etajul I al clădirii sunt înlocuite cu trei arcade în stil neobizantin. În anul 2003, suprafețele laterale ale fațadei principale își recapătă înfățișarea inițială. În prezent, în clădirea Palatului Culturii susțin spectacole Opera Română Timișoara, Teatrul Național Timișoara, Teatrul German de Stat și Teatrul Maghiar "Csiky Gergely". Surse text și foto: http://www.timisoara-info.ro/; http://timisoara.eventya.eu/

Palatul Dauerbach, cunoscut și sub denumirea de Palace, este o clădire monumentală situată în Piața Victoriei din Timișoara. Construită în anii 1912-1913, după planurile cunoscutului arhitect László Székely, clădirea impresionează prin îmbinarea armonioasă a stilurilor arhitectonice ale epocii: eclectic, Art Nouveau și baroc. Fațada clădirii este realizată într-un mod deosebit, fiind structurată într-o parte centrală și două părți laterale. Partea centrală este, la rândul ei, împărțită în 3 părți mai înalte, având la nivelul acoperișului 3 frontoane de forma unei acolade ogivale. Părțile laterale au câte 2 pilaștri, iar la nivelul superior au un fronton și un acoperiș mai scund. Încă de la darea în funcțiune a clădirii, la parter au fost deschise restaurantul și cafeneaua Palace, fiind amenajată și prima terasă în aer liber din oraș. Foarte mult timp, restaurantul a fost unul dintre cele mai apreciate în rândul înaltei societăți timișorene. Pe colțul nordic al clădirii a funcționat din anul 1913 o farmacie, care se bucură și astăzi de un bun renume în oraș. Surse text și foto: http://www.timisoara-info.ro/; http://timisoara.eventya.eu/

După înfrângerea Republicii Maghiare înființate în anul 1849, Ungaria a fost împărțită în 5 țări de coroană. Una dintre acestea a fost Banatul Timișan și Voivodina Sârbească, cu capitala la Timișoara. Se impunea construirea unui sediu al guvernului acestei țări de coroană. Astfel a apărut Palatul Dicasterial, cea mai mare clădire a Timișoarei acelor timpuri, fiind ridicat între anii 1855 și 1860, în stilul specific Renașterii italiene, utilizându-se elemente arhitecturale pe care le regăsim și la Palazzo Strozzi şi Palazzo Pitti din Florenţa. În anul în care clădirea a fost finalizată, Banatul a fost alipit din nou Ungariei, prin urmare nu mai era necesar un sediu al guvernului, Timișoara devenind capitală de județ. Palatul a fost construit pe trei niveluri, având la început 273 de birouri, 34 de camere pentru servitori, 34 de bucătării, 65 de celarii, 27 de magazii, acestea fiind grupate în jurul a trei curți interioare. În prezent, Palatul Dicasterial este sediul Judecătoriei Timișoara, al Tribunalului Timiș și al Curții de Apel. Surse text și foto: http://www.timisoara-info.ro/; http://timisoara.eventya.eu/

Palatul Episcopal Ortodox Sârb, situat în Piața Unirii din Timișoara, este una dintre clădirile monumentale ale orașului. Palatul a fost construit între anii 1745-1748, în timpul episcopului ortodox sârb al Timișoarei, Gheorghie Popovici. Din punct de vedere arhitectural, clădirea a fost realizată în stil bizantin, inițial cu un singur etaj. În anul 1906, construcția a fost extinsă pe două străzi, iar fațada a suferit modificări, prin introducerea unor elemente specifice stilului baroc, după planurile arhitectului László Székely. În anul 1911 au fost adăugate decorațiuni preluate din arhitectura sârbească. Deasupra porții de la intrare se poate vedea stema Episcopiei ortodoxe sârbe de Timișoara. Palatul a fost construit pentru a servi drept reședință episcopală, fiind un important centru de credință și cultură ortodoxă. Din anul 1967, Palatul Episcopal Ortodox Sârb găzduiește o bogată colecție de artă bisericească din secolele XVII-XIX, formată din icoane de lemn şi pânză, gravuri provenite de la biserici şi mănăstiri ortodoxe, cărţi vechi, argintărie, portrete de episcopi ortodocşi sârbi. Tot aici se găsesc o bibliotecă şi o arhivă deosebit de valoroase, unde sunt păstrate şi planurile originale ale palatului. Sursă text: http://timisoara.eventya.eu/

Palatul Episcopiei Romano-Catolice, situat în strada Augustin Pacha nr. 4, a fost construit începând cu anul 1743, clădirea fiind donată episcopiei romano-catolice de către împărăteasa Maria Terezia. Din anul 1783, clădirea devine reședință definitivă a episcopului catolic. Din punct de vedere al stilului arhitectural, se poate distinge stilul baroc, portalul prezentând unele elemente rococo. Episcopia romano-catolică din Timișoara este considerată succesoarea Episcopiei de Cenad, înființată în anul 1030. Transferată la Timișoara în anul 1738, este transformată în Episcopie de Timișoara în anul 1930. În perioada postbelică, episcopia a fost desființată, funcționând ca simplu decanat (protopopiat). După anul 1990 a fost reactivată și și-a redobândit clădirea, înființând aici un muzeu, unde pot fi văzute statui, tablouri și alte exponate religioase. La etaj se află 8 vitralii uriașe care înfățișează sfinți și martiri ai comunității catolice maghiare. Acestea au fost salvate și ascunse în perioada comunistă. Surse text și foto: http://www.timisoara-info.ro/; http://timisoara.eventya.eu/

Palatul Lloyd este situat în Piața Victoriei nr. 2, fiind construit între anii 1910 și 1912, în stilul anilor 1900, prezentând elemente specifice curentului secession. Clădirea a fost realizată după planurile arhitectului Leopold Baumhorn și se înalță pe 3 etaje, având fațadele decorate și împodobite cu statui. Mult timp, în Palatul Lloyd au funcționat Bursa Agricolă și Clubul Lloyd. Din anul 1948, clădirea a devenit Palatul Politehnicii, fiind sediul Rectoratului Universității Politehnica din Timișoara. Dintre elementele decorative ale clădirii, se mai păstrează în prezent porțiuni de lambriuri, oglinzi, rămășițe din vitralii și câteva candelabre. Holul de la intrare este foarte frumos decorat. Surse text și foto: http://www.timisoara-info.ro/; http://timisoara.eventya.eu/

Palatul Széchenyi se află în Piața Victoriei nr. 8, fiind construit între anii 1900 și 1914 de Societatea Széchényi, după planurile arhitectului László Székely. Este considerat cea mai frumoasă clădire din Piața Victoriei datorită decorațiunilor bogate, a statuilor și a basoreliefurilor care o împodobesc. Palatul Széchenyi este realizat în stilul anilor 1900, prezentând elemente specifice curentului secession. În această clădire s-a aflat biroul arhitectului László Székely, unde şi-a efectuat perioada de practică profesională arhitectul Michael Wolf. Ulterior, acesta a preluat biroul de la Székely. În perioada interbelică, Wolf s-a remarcat ca fiind unul dintre cei mai buni arhitecţi ai Timişoarei. Sursă text: http://timisoara.eventya.eu/

Palatul Weiss, situat pe Bulevardul Republicii nr. 2, a fost construit în anul 1912 pentru familia Weiss. Clădirea a fost proiectată de firma Arnold Merbl Co., după planurile lui Adalbert Szladek, iar frontonul a fost reproiectat de arhitectul Székely László. Stilul arhitectural este cel eclectic, influenţat de stilul anilor 1900, cu elemente specifice curentului secession. Frontonul principal al clădirii are vedere spre teatrul orașului, iar la parter se află mai multe magazine. Palatul are 27 de apartamente locuite, iar intrarea clădirii este pe strada Sf. Ioan. Surse text și foto: http://www.timisoara-info.ro/; http://timisoara.eventya.eu/