Parcul Dendrologic Bazoș

Cascada Cornet se află pe cursul de apă Pârâul Cornet, la doar 5 km în amonte față de localitatea Nădrag din județul Timiș. Diferența de nivel a albiei pârâului dintre partea de sus și partea de jos a cascadei este de aproximativ 5 m. Cascada este puțin cunoscută, dar din an în an este vizitată de un număr tot mai mare de turiști.

Zona turistică a judeţului Timiş include şi comuna Nădrag. În apropierea localităţii a fost descoperită de unul dintre promotorii turistici ai Nădragului, Nelu Balaş, o peşteră care-i poartă numele. Descoperitorul ei o consideră aproape la fel de bogată în stalactite ca şi faimoasa Peşteră a Urşilor din Munţii Apuseni. Nelu Balaș este considerat „Omul munților Poiana Ruscă”, fiind cunoscut în Europa și chiar și în America pentru cabanele suspendate, în care urcai ajutat de scripeţi, iar trecerea între ele se făcea pe tiroliene. Descoperitor de peșteri, Nelu Balaș a pus în valoare şi 15 sfincşi, dar şi Monumentul Turismului de pe o vale din apropierea Nădragului, care este cel mai vechi din ţară, fiind ridicat în 1914.

Peștera Albastră, cunoscută și sub denumirea de Peștera Pietroasa, este situată în Munții Poiana Ruscăi, la 12 km de Făget, la o altitudine de 340 metri, având o lungime de 370 metri. Denumirea de Peștera Albastră se datorează dominantei cromatice, numită de speologi „albastru de Pietroasa”. Intrarea în peșteră este strâmtă, dar pe măsură ce se înaintează, spațiul se lărgește descoperind stalagmite şi stalactite scăldate în nuanţele unui albastru unic. Peştera are o coloană de 7 m înălţime, numită „Tibia şi Peroneu”. Localnicii spun că săpăturile arheologice au scos la iveală un depozit de cereale, ceramică neolitică şi chiar resturi scheletice ale ursului de peşteră. În peșteră trăiesc specii diferite de lilieci. La acest obiectiv se poate ajunge pe jos, din Pietroasa, pe lângă postul de poliţie şi apoi coborând valea. Drumul durează în medie o oră; la un moment dat valea se îngustează, se trece de pârâu, drumul continuându-se apoi pe partea stângă a versantului. Pentru a ajunge în Pietroasa, se va circula pe următoarele căi de acces: pe DN6, ce leagă Timişoara de Lugoj, pe DN 68A Lugoj - Făget - Margina, DC 108 Margina - Curtea, şi continuând cu DJ 684 Curtea - Pietroasa - Poieni şi cu DC 111 Curtea - Fărăşeşti.

Peștera Românești este cea mai cunoscută peșteră din Munții Poiana Ruscă, fiind menționată și sub numele de Peștera Mare de la Fereșești sau Peștera cu Apă. Primele cercetări efectuate în Peștera Românești au fost realizate de Theodor Ortvay-Orthmayr în anul 1872. Cercetări speologice mai complexe s-au întreprins abia în anul 1963, când s-a întocmit și primul plan topografic al peșterii. Galeriile accesibile turiștilor însumează 340 metri. Intrarea este lată de 9,5 metri și înaltă de 2 metri. Galeria principală este aproape rectilinie, atingând dimensiunile cele mai mari în Sala Liliecilor, numită astfel datorită coloniei de lilieci ce sălașluiește aici. Temperatura medie în peșteră este cuprinsă între 6 și 8 grade Celsius. Peștera beneficiază de o acustică deosebită, aici fiind organizate concerte de muzică clasică, jazz, blues, rock sau electronică. Primul concert găzduit de Peștera Românești a avut loc în anul 1984. Accesul în zonă se poate face pe drumul dintre Deva și Lugoj - DN 68A pâna în localitatea Coșava, din Coșava urmându-se șoseaua spre Valea lui Liman până în satul Românești. De aici se urmează traseul marcat - cruce galbenă - ce părăsește satul în dreptul cimitirului și duce până la peșteră (1 h mers pe jos). Traseul dintre sat și peșteră este accesibil cu mașini de teren sau cu garda mare până într-o poiană situată la câteva sute de metri de intrarea în peșteră. Sursă informații: http://www.speotimis.ro/

Aflat pe raza comunei Fârdea, barajul care a determinat formarea lacului Surduc a început să fie ridicat în anul 1972. Acumularea Surduc a atins în anul 1977 aproape 25 milioane metri cubi de apă, ea fiind însă proiectată pentru acumularea unui volum de apă de 51 milioane metri cubi. Lacul Surduc are ca scop principal asigurarea cu apă potabilă a zonei Timişoara, apărarea împotriva inundaţiilor şi, bineînţeles, are şi un scop turistic, fiind un loc unde iubitorii de pescuit şi de agrement se pot bucura în voie. Cu o suprafaţă de 460 de hectare, lacul Surduc este cel mai mare lac din judeţul Timiş. Apa lacului nu îngheaţă, ceea ce creează condiţiile necesare pentru supravieţuirea pe timp de iarnă a mii de păsări acvatice.