Parcul Rozelor din Timișoara
Parcul Rozelor din Timișoara

Parcul Rozelor din Timișoara

3.67 3 recenzii
Atracție naturală Parc

Cetate, Timișoara, Romania

Despre

Parcul Rozelor se află în zona centrală a orașului, în apropierea Catedralei Mitropolitane Ortodoxe și reprezintă una dintre atracțiile turistice ale Timișoarei. Peste 10.000 de trandafiri roșii, roz, albi, galbeni și mov sunt grupați în funcție de soiuri, fiind delimitați prin garduri vii de buxus.

Parcul a fost amenajat spre sfârșitul secolului al XIX-lea de către renumiții arhitecți peisagiști, cultivatori și exportatori de plante ornamentale, Wilhelm Mühle și Wenceslas Franz Niemitz.

Parcul a fost realizat în stil franțuzesc și englezesc și a fost inaugurat la 19 iulie 1891, cu ocazia Expoziției Universale pentru Industrie și Agricultură din Timișoara.

La 16 septembrie 1891, însuși împăratul Franz Joseph vizitează această Grădină Regală de Trandafiri a Timișoarei, ceea ce atrage faima acesteia de „oraș al trandafirilor”.

De-a lungul timpului, parcul a purtat denumiri diferite: Parcul Franz-Joseph (Franz Joseph Park), Rozariul Regina Maria (Königin-Maria-Rosarium), Grădina Trandafirilor (Rosengarten), Parcul Trandafirilor, Parcul de Cultură și Odihnă, Parcul Ștefan Plăvăț, în prezent având numele de Parcul Rozelor.

Parcul Rozelor a fost reamenajat de mai multe ori, fiind complet distrus atât în primul, cât și în al doilea război mondial.

În anul 1934, parcul se întindea pe o suprafață de 25.000 mp, fiind cel mai mare rozariu al Europei de sud-est la acea vreme. Rozariul cuprindea peste 1.200 de soiuri și specii de trandafiri, dintre care unele erau considerate rarități sau noutăți pe plan mondial.

În perioada interbelică s-a construit în parc și teatrul de vară al Timișoarei.

În anul 1965 s-a realizat catalogul soiurilor de trandafiri din Parcul Rozelor.

O modernizare amplă a cunoscut parcul în perioada 2011-2012, când s-au plantat trandafiri noi, numărul soiurilor ajungând din nou la peste 1.200. În prezent parcul este întins pe o suprafață de 37.000 mp și este mărginit pe latura sa sudică de numeroase sălcii, aflate pe malul canalului Bega.

Dacă vă propuneți o vizită în Timișoara, nu uitați de Parcul Rozelor și de renumitele festivaluri care se desfășoară anual pe scena teatrului de vară de aici: Festivalul Inimilor în luna iulie, Festivalul de Operă și Operetă la sfârșitul lunii august, Ruga Timișoarei la mijlocul lunii septembrie.

Ziua Trandafirului se sărbătorește în fiecare ultimă zi de joi a lunii mai a fiecărui an.

Sursă text: https://timisoara.eventya.eu/

Alte sugestii

Atracție naturală Speologie
Peștera Albastră, cunoscută și sub denumirea de Peștera Pietroasa, este situată în Munții Poiana Ruscăi, la 12 km de Făget, la o altitudine de 340 metri, având o lungime de 370 metri. Denumirea de Peștera Albastră se datorează dominantei cromatice, numită de speologi „albastru de Pietroasa”. Intrarea în peșteră este strâmtă, dar pe măsură ce se înaintează, spațiul se lărgește descoperind stalagmite şi stalactite scăldate în nuanţele unui albastru unic. Peştera are o coloană de 7 m înălţime, numită „Tibia şi Peroneu”. Localnicii spun că săpăturile arheologice au scos la iveală un depozit de cereale, ceramică neolitică şi chiar resturi scheletice ale ursului de peşteră. În peșteră trăiesc specii diferite de lilieci. La acest obiectiv se poate ajunge pe jos, din Pietroasa, pe lângă postul de poliţie şi apoi coborând valea. Drumul durează în medie o oră; la un moment dat valea se îngustează, se trece de pârâu, drumul continuându-se apoi pe partea stângă a versantului. Pentru a ajunge în Pietroasa, se va circula pe următoarele căi de acces: pe DN6, ce leagă Timişoara de Lugoj, pe DN 68A Lugoj - Făget - Margina, DC 108 Margina - Curtea, şi continuând cu DJ 684 Curtea - Pietroasa - Poieni şi cu DC 111 Curtea - Fărăşeşti.
Pietroasa, Romania
Atracție naturală Speologie
Peștera Românești este cea mai cunoscută peșteră din Munții Poiana Ruscă, fiind menționată și sub numele de Peștera Mare de la Fereșești sau Peștera cu Apă. Primele cercetări efectuate în Peștera Românești au fost realizate de Theodor Ortvay-Orthmayr în anul 1872. Cercetări speologice mai complexe s-au întreprins abia în anul 1963, când s-a întocmit și primul plan topografic al peșterii. Galeriile accesibile turiștilor însumează 340 metri. Intrarea este lată de 9,5 metri și înaltă de 2 metri. Galeria principală este aproape rectilinie, atingând dimensiunile cele mai mari în Sala Liliecilor, numită astfel datorită coloniei de lilieci ce sălașluiește aici. Temperatura medie în peșteră este cuprinsă între 6 și 8 grade Celsius. Peștera beneficiază de o acustică deosebită, aici fiind organizate concerte de muzică clasică, jazz, blues, rock sau electronică. Primul concert găzduit de Peștera Românești a avut loc în anul 1984. Accesul în zonă se poate face pe drumul dintre Deva și Lugoj - DN 68A pâna în localitatea Coșava, din Coșava urmându-se șoseaua spre Valea lui Liman până în satul Românești. De aici se urmează traseul marcat - cruce galbenă - ce părăsește satul în dreptul cimitirului și duce până la peșteră (1 h mers pe jos). Traseul dintre sat și peșteră este accesibil cu mașini de teren sau cu garda mare până într-o poiană situată la câteva sute de metri de intrarea în peșteră. Sursă informații: http://www.speotimis.ro/
DC111, Romania
Atracție naturală
5.0 1 recenzie
Aflat pe raza comunei Fârdea, barajul care a determinat formarea lacului Surduc a început să fie ridicat în anul 1972. Acumularea Surduc a atins în anul 1977 aproape 25 milioane metri cubi de apă, ea fiind însă proiectată pentru acumularea unui volum de apă de 51 milioane metri cubi. Lacul Surduc are ca scop principal asigurarea cu apă potabilă a zonei Timişoara, apărarea împotriva inundaţiilor şi, bineînţeles, are şi un scop turistic, fiind un loc unde iubitorii de pescuit şi de agrement se pot bucura în voie. Cu o suprafaţă de 460 de hectare, lacul Surduc este cel mai mare lac din judeţul Timiş. Apa lacului nu îngheaţă, ceea ce creează condiţiile necesare pentru supravieţuirea pe timp de iarnă a mii de păsări acvatice.
Lacul Surduc, Romania