Parcul Botanic din Timișoara

Cascada Șopot se află în Munții Poiana Ruscă, singurii munți din județul Timiș. Accesul se face prin Satul Poieni din Comuna Pietroasa. Este cunoscută multora tabăra școlară de la Poieni Strâmbu. Traseul spre cascadă pleacă de la această tabără şi se parcurge în amonte, urmând marcajul cruce roșie, pe drumul forestier spre satul Bătrâna. Acest drum a fost vechiul traseu de mocăniță ce mergea de la Margina la Poiana Lungă. După aproximativ 2 km, se intră în pădure pe malul stâng al râului Şopot, urmând marcajul punct albastru ce duce spre cascadă. Pe celălalt mal al râului se trece pe un pe un podeţ din trunchiuri de copaci, numit şi Puntea Vie deoarece în primii trei ani după amenajarea lui el continua să înverzească. Traseul prin pădure este uşor şi relaxant, presărat pe alocuri cu trunchiuri prăbuşite de copaci de-a lungul potecii. Pădurea revarsă şopotul cascadei în liniştea ei. La capătul traseului se arată vijelioasă şi neobosită Cascada Şopot. Ea se prezintă diferit călătorului, în funcţie de anotimp, debitul de apă, dar și al vegetației căzute în albia râului în amonte. În proximitatea cascadei, o terasă de pământ creată şi amenajată cu o masă şi scaune din trunchiuri de copac ușurează perspectiva asupra înălțimii acesteia şi oferă loc de popas. De la cascada Șopot se poate merge la Bătrâna, pe un drum forestier de pământ și piatră. Satul Bătrâna, unde timpul parcă a încremenit, cu drumurile lui de intrare prevăzute cu vraniţe (porţi de intrare) are un farmec aparte. Toată zona Pietroasa are bogății naturale și tradiții locale care încă se mai păstrează. Producătorii locali din Comuna Pietroasa oferă turiștilor care ajung în zonă ocazia de a cumpăra unele dintre cele mai aromate produse de sezon: afine, mure și zmeură. Într-o călătorie de familie la poalele Munților Poiana Ruscă – la Cascada Șopot sau Biserica de lemn din Crivina – opriți-vă la porțile sătenilor unde veți mai putea găsi la producătorii din zonă și miere de albine, răchie sau pită în țăst.

Parcul Natural Lunca Mureșului este situat în vestul României, în judeţele Arad şi Timiş, limitrof zonei fiind chiar oraşul Arad (centrul său se găseşte la 4 km de limita estică a zonei). Parcul Natural Lunca Mureşului se întinde de la Arad pâna la graniţa maghiară, de-a lungul râului Mureș. Are o suprafaţă de 17.455 ha şi include zona îndiguită a Mureşului; este o zonă inundabilă, situată între digurile construite pe fiecare parte a râului şi între terasele înalte ale aceluiaşi râu. Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii şi plopi, precum şi zăvoaie şi şleauri de câmpie, important loc de cuibărire şi pasaj pentru cca. 200 de specii de păsări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecţie pe plan internaţional. În ultimii ani au reapărut aici castorii, o specie dispărută încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Râul Mureș, care desparte nord-estul județului Timiș de județul Arad, poate fi traversat cu bacul la Igriș, comuna Sânpetru Mare. În apropierea locului de traversare a Mureșului se află insula Igriș, cu o suprafață de 3 ha, o zonă naturală protejată. Sursă info: http://www.luncamuresului.ro/

Parcul Poporului, denumit în prezent Parcul Regina Maria, este situat în cartierul Fabric, între străzile J. H. Pestalozzi, Splaiul Nistrului, str. Episcop I. Lonovici și Bd. 3 August 1919, având o suprafață de 45.100 mp. Este cel mai vechi parc al Timișoarei, luând ființă la inițiativa guvernatorului Voivodinei și al Banatului Timișan, contele Johann von Coronini-Cronberg, în jurul anului 1852. De-a lungul timpului, parcul a cunoscut denumiri diferite, cum ar fi: Varosliget, Parcul Coronini, Parcul Orașului, Parcul Regina Maria, Parcul Tineretului. Cu o rețea de alei și cu numeroase specii de arbori, predominant foioși, parcul se limitează în partea sa sudică cu un podeț pe brațul vechi al Canalului Bega, podeț existent și în anul 1852. În partea estică se află cinematograful Parc, vechiul restaurant și chioșcul pentru fanfara militară nemaiexistând în prezent. În cadrul parcului este amenajat un miniteren de fotbal și exista mese pentru ping-pong. În anul 2009 s-au reamenajat aleile, s-a restaurat gardul, acesta fiind prelungit pe bd. Vasile Pârvan și pe str. Pestalozzi, și s-a amenajat un sistem de irigații modern. În prezent parcul servește pentru tranzit și în scop recreativ. Surse text și foto: http://www.timisoreni.ro/; https://timisoara.eventya.eu/

Parcul Justiției este amplasat între Parcul Catedralei și Parcul Rozelor, pe bulevardul C.D. Loga, foarte aproape de sediul Primăriei Timișoara. Are o suprafață de 26.200 mp. În anul 1996, în mijlocul parcului s-a înălțat un monument în memoria persoanelor deportate în Bărăgan între anii 1951-1956. Operă a arhitectului Sorin Gavra, monumentul a fost ridicat de către Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan, în momentul comemorării a 45 de ani de la deportare. În interiorul parcului urma să fie construit Palatul Justiției, motiv pentru care parcul poartă denumirea de astăzi. Surse text și foto: http://www.timisoreni.ro/; https://timisoara.eventya.eu/

Parcul Civic sau Parcul Cetății este situat în zona centrală a Timișoarei, în spatele Hotelului Continental, având o suprafață de 76.000 mp. Între anii 1730-1961, pe terenul actualului parc a funcționat Cazarma Transilvania sau Cazarma Ardeleană, una dintre cele mai mari cazărmi militare din Europa, situată în vecinătatea cetății Timișoarei. Demolarea ei avea drept scop construirea unui centru civic, proiect care a fost abandonat, în locul lui amenajându-se Parcul Civic. În perioada 1968-1971 s-a construit clădirea cea mai înaltă a Timișoarei – Hotelul Continental, precum și bulevardul care traversează parcul, ulterior plantându-se numeroși arbori, care constituie astăzi o oază verde în centrul orașului, un loc pentru tranzit și recreere. Tot în Parcul Civic se află unul dintre simbolurile Timișoarei - Ceasul floral, un ceas al cărui design se schimbă de două ori pe an. Surse text și foto: https://www.pressalert.ro/; https://timisoara.eventya.eu/

Parcul Alpinet, numit în trecut Arboretum, este cu siguranță unul dintre cele mai frumoase parcuri ale Timișoarei, fiind situat pe malul stâng al Canalului Bega, între Podul Traian și Podul Tinereții. Creat de Mihai Demetrovici în anul 1924, cu prilejul unei întâlniri a horticultorilor din România, parcul conține diverse specii alpine și subalpine. Terenul denivelat a permis realizarea mai multor terase cu ziduri din piatră, de aici provenind și denumirea de Alpinet, care i-a fost atribuită ulterior. Aleea de pe faleză oferă o perspectivă deosebită a malului drept al Begăi, acoperit cu vegetație ornamentală, cu numeroase rășinoase, având turlele Catedralei Mitropolitane în fundal. Parcul Alpinet a fost reamenajat concomitent cu faleza Parcului Catedralei, plopii piramidali de pe malul apei fiind înlocuiți atunci cu Magnolia kobus. În mijlocul parcului se găsește Restaurantul Flora, aproape de faleză. Surse text și foto: http://www.timisoreni.ro/; https://timisoara.eventya.eu/

Parcul Central „Anton Scudier” face parte și el din salba de parcuri aflate de-a lungul canalului Bega, fiind situat în apropierea Catedralei Mitropolitane Ortodoxe. Pe locul actualului parc se afla cândva un cimitir militar, care s-a închis în anul 1770, osemintele fiind mutate în Cimitirul din Calea Lipovei un secol mai târziu, la ordinul generalului Anton Scudier, care a dorit ca aproape de centrul orașului să fie amenajat un loc de promenadă. Din momentul înființării, parcul a purtat numele generalului, fiind cunoscut până în secolul al XX-lea cu denumirea de Parcul Scudier. După moartea generalului, a fost ridicată în parc o statuie, spre cinstirea memoriei acestuia, statuie care a fost distrusă în primul război mondial. În prezent, în centrul parcului se află un monument comemorativ înălțat în cinstea ostașului român, iar una dintre alei a fost amenajată cu busturi sculptate ale celebrităților orașului Timișoara. Dintre arborii și arbuștii pe care îi putem întâlni în Parcul Central amintim: bradul alb, bradul de colorado, bradul argintiu, molidul, salcâmul, castanul, ulmul, arțarul, ienupărul, magnolia, iasomia, forsiția, buxus, salix. Datorită meselor de șah montate aici, Parcul Central atrage numeroși pasionați ai acestui sport al minții. Surse text și foto: http://www.banatulazi.ro/; https://timisoara.eventya.eu/

În hotarul satului Murani, comuna Pişchia, pe o suprafaţă de 200 de hectare, se întind „Mlaştinile Murani”, un loc în care trăiesc specii deosebite de păsări şi unde găsesc loc de hibernare egrete şi raţe sălbatice care vin din Nordul Rusiei şi Ţările Baltice, îndreptându-se, de obicei, spre Marea Mediterană pe un culoar ce trece deasupra Banatului.